reforma

 Va propun mai jos o forma total revizuita a primului
paragraf al Strategiei de reforma aprobata prin HG nr.
1052 din 4 septembrie 2003.

STRATEGIA DE REFORMA A SISTEMULUI JUDICIAR 2005-2010

1. 2005- 2010: O viziune asupra Justitiei Moderne

Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
Judecatorul este independent si se supune numai legii;
raspunderea sa poate fi angajata atunci cind judeca cu rea credinta sau
cu grava neglijenta. Puterea judecatoreasca este
separata de celelalte puteri ale statului si se afla
in parteneriat cu acestea, pentru a atinge un scop
comun: apararea libertatilor fundamentale ale
cetateanului si incurajarea prosperitatii sale, intre
limitele interesului public.. Pentru a fi legitim si a
avea sustinerea cetatenilor, orice efort de reforma a
sistemului judiciar trebuie sa se raporteze la aceste
principii constitutionale.

O Justitie Impartiala este realizata prin
profesionalismul judecatorilor si al celorlalte
profesii juridice care conlucreaza pentru ca instanta
de judecata sa poata delibera libera de orice
influente, altele decit cele legale si
constitutionale. Justitia este egala pentru toti
atunci cind hotaririle unei instante de judecata sunt
respectate de toata lumea iar in circumstante egale
sunt luate hotariri similare. Justitia este unica
atunci cind exista un set de valori fundamental umane
care sunt respectate in orice imprejurari, de catre
orice persoana, in orice sistem judiciar ? public sau
privat.

Independenta judecatorilor si separarea puterii
judecatoresti de puterile executiva si legislativa
sunt mecanismele constitutionale fundamentale prin
care se realizeaza o justitie unica, impartiala si
egala pentru toti, care asigura suprematia legii si a
principiilor morale cuprinse in Constitutie. Pentru a
realiza independenta Puterii judecatoresti, este
necesara asigurarea autonomiei decizionale a
judecatorului, a autonomiei procedurale si financiare
a instantelor de judecata, si protejarea vietii
private a judecatorului, in echilibru cu interesul
public de realizare a justitiei. Independenta Puterii
judecatoresti tine insa si de reputatia acesteia de a
administra justitia in mod eficient si responsabil.
Consiliul Superior al Magistraturii este cel care
ofera, prin actiunile sale, garantiile necesare
privind eficienta si responsabilitatea cu care este
infaptuit actul de justitie.

Sistemul judiciar este doar o parte din infrastructura
care asigura functionarea Puterii Judecatoresti . Alte
actiuni esentiale care sustin eficient Puterea
Judecatoreasca sunt educatia juridica adecvata,
existenta unor profesii juridice interesate sa
promoveze spiritul moral al legilor, precum si
existenta unor alternative legale la sistemul de
justitie public pe care cetateanul sa le poate folosi
pentru a-si realiza interesele sale legitime in
conditii de eficienta maxima atit pentru cel care le
foloseste cit si pentru societate.

Coordonarea unui efort de anvergura in scopul unei
reforme substantiale a Puterii Judecatoresti va fi
realizata de un organism independent, care sa
stimuleze si sa ordoneze participarea celorlalte
puteri ale statului la procesul de reforma,, sa
solicite implicarea societatii civile, sa urmareasca
permanent si independent modul practic de realizare a
reformei si sa se expuna criticilor intemeiate ale
mass media. Acest organism va fi creat printr-un act
politic de vointa a Parlamentului, la propunerea
Guvernului aratind astfel dorinta ferma a celorlalte
Puteri ale Statului de a avea un partener puternic,
independent si credibil in procesul democratic de
administrare a Justitiei.

Initial, acest paragraf avea forma de mai jos:

1. Cadru general

Justiţia este un factor esenţial de echilibru şi stabilitate socială în statul de drept. În realizarea acestui rol reforma unui sistem fundamental al societăţii, cum este cel judiciar, implică nu numai restructurarea instituţională propriu-zisă, ci şi reformarea mentalităţilor care stau la baza funcţionării sistemului actual, precum şi costuri pe care societatea trebuie să şi le asume.
Reforma justiţiei este o necesitate recunoscută, măsuri în acest sens luându-se încă de la începutul anilor ’90, dar din anul 2001 a devenit o prioritate prevăzută de Programul de guvernare şi de Planul de acţiune ale actualului Guvern. Deşi au fost înregistrate progrese de necontestat în modernizarea sistemului judiciar, în contextul accelerării procesului de integrare europeană, este imperios necesară abordarea unitară, coerentă a strategiei de reformă a întregului sistem judiciar care, la rândul său, să fie coordonată cu reformele celorlalte domenii sociale.
În acest sens Strategia de reformă a sistemului judiciar cuprinde obiectivele necesare modernizării sistemului judiciar, însoţite de măsuri concrete de realizare, pentru care au fost prevăzute termene şi au fost evaluate implicaţiile financiare. Obiectivele şi măsurile au fost elaborate conform unei viziuni de ansamblu pentru toate componentele sistemului judiciar, potrivit importanţei şi necesităţilor acestora.
Scopul major al prezentei strategii este consolidarea independenţei justiţiei şi a statutului magistratului, precum şi sporirea eficienţei actului de justiţie, de natură să răspundă nevoilor cetăţenilor şi să asigure compatibilitatea sistemului judiciar românesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.
De aceea, în realizarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar a fost avută în vedere necesitatea accentuării integrării justiţiei ca serviciu public în societate prin colaborarea activă cu administraţia publică şi cu diferitele segmente ale societăţii civile. De asemenea, se urmăresc consolidarea şi perfecţionarea funcţională a statului de drept prin recâştigarea încrederii cetăţenilor în justiţie şi a respectului faţă de primatul legii.